Conferința Calitatea aerului în București: perspective și soluții, a reunit pe 26 octombrie experți, doctori, politicieni, reprezentanți ai autorităților publice pentru o temă de mediu și sănătate publică: poluarea aerului din București. 

Dezbaterea, moderată de Maia Bondici, jurnalist Euronews România, a început pe baza a două studii: Raportul AerLive/Ecopolis, privind datele din senzorii de monitorizare, prezentat de Oana Neneciu, Director Ecopolis și Studiul privind impactul poluării asupra bolilor cronice, prezentat de Doamna Doctor Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București și coordonatorul studiului.  

Principalele concluzii ale Raportului AerLive au fost:

• Bucureștiul înregistrează depășiri atât la Pulberile în suspensie, cât și la oxizii de azot și riscă noi proceduri de infringement.

• 29 din cele 30 de școli monitorizate au înregistrat depășiri ale poluanților în 2023. 

• Cea mai poluată lună din 2023 a fost luna Februarie, iar cea mai poluată zi, 14 februarie. 

• Cea mai mare medie orară pentru PM 2,5 a fost înregistrată la Spitalul pentru copii Dr. Victor Gomoiu și a fost 371 micrograme /metru cub, pe data de 14 februarie 2023.

Raportul a fost realizat pe baza datelor din 44 de senzori din rețeaua Aerlive, montați la școli și spitale și poate fi consultat AICI.

Principalele concluzii ale Studiului privind impactul poluării asupra bolilor cronice au fost: 

• O creștere cu 10 micrograme/metru cub a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM2,5 determină creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator, cu o valoare cuprinsă între 90 și  938 internări. 

• Creșterea cu 10 μg/m3 în valorile medii lunare ale PM2.5  a dus la o creștere în internările pentru afecțiuni cardiovasculare, cu valori cuprinse între 26 și 1392.

• Creșterea concentrațiilor de PM2,5  poate induce  o creștere a costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 137.820 lei  și 1.436.369 lei/ lună.

Studiul este efortul comun a unei echipe de 14 specialiști, coordonată de Beatrice Mahler și poate fi consultat AICI.

Vorbind despre inițiativele locale, primarii Ciprian Ciucu și Radu Mihaiu au explicat cum tratează problema în sectoarele conduse de ei, 6 și, respectiv 2, iar recomandarea lor a fost că este necesară o abordare hotărâtă, unitară și bine coordonată la nivelul Municipiului București, dar și a zonei metropolitane din Ilfov.

Primăria Municipiului București, prin Patricia Lungu- șef serviciu monitorizare mediu si Carmen Prodan au arătat care este drumul și necesarul pentru realizarea unui Plan Integrat pentru Calitatea Aerului, care să prevadă măsuri eficiente și cuantificabile.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a fost reprezentat de Dorina Mocanu, director calitate aer și Mihai Drăgan, director de comunicare, care au punctat semnarea unui contract de întreținere și dezvoltare a rețelei naționale pentru monitorizarea calității aerului, care va remedia deficiențele actuale.
Despre soluția Zone cu Emisii Reduse s-a discutat cu Mădălina Andrei, expert în cadrul Ministerului Dezvoltării, Anamaria Gram, consilier general în cadrul CGMB și Mihai Stoica, directorul asociației 2Celsius. În final invitații au trecut în revistă legislația națională și nevoia de îmbunătățire a acesteia pentru monitorizări eficiente, dar și noile prevederi ale Directivei europene privind calitatea aerului, împreună cu senatorul Dragoș Popescu și Europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

“Calitatea aerului este o problemă de sănătate publică, legată strâns de administrație și buget și de aici trebuie să plecăm, de la o bună înțelegere a acestei probleme, cu toate dimensiunile ei: de mediu, economică, de sănătate, politică, administrativă și de calitate a vieții cetățenilor. Este cu siguranță una dintre cele mai importante teme pe agenda cetățenilor”, declară Oana Neneciu, Directoarea Ecopolis.

Evenimentul a marcat încheierea proiectului “Dezvoltarea capacității pentru combaterea poluării”, derulat de Ecopolis și Fundația Comunitară București, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Despre Programul Active Citizens Fund România:

Programul Active Citizens România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul din Fundația pentru Dezvoltare Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. 

Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.